top of page

Erholungs-Gesellschaft Aachen

pictorul-erholung-gesellschaft-emil-ciocoiu.JPG

Consensus

Conferintã de Emil Ciocoiu 14 Mai 2014

«

Pãsind în foyerul de la parter am fost înconjurati de 4 lucrãri de mari dimensiuni ale lui Emil Ciocoiu ce tematizeazã cele 4 religii mondiale: ludaism, Crestinism, Budism si Islam, tablouri de o intensã incãrcãturã emotionalã. Punctul tematic culminant s-a aflat in tabloul Consens prezentat în sala mare unde a avut loc si obiectul conferintei artistului.

     Acum, înapoi la începutul serii : o multime insemnatã de membri ai societãtii, precum si invitati, se aflau în sala de bal într-o bunã dispozitie, bucurându-se de o searã inspiratã. Si asa a fost într-adevãr. Dupã salutul de bun venit al presedintelui societãtii si dupã o frumoasã cinã a început conferinta lui Emil Ciocoiu. El ne-a transportat în gândurile, intentiile si viziunile exprimate în tablourile sale. O micã brosurã continând imaginile tablourilor expuse, era pregãtitã pentru fiecare.

     Apoi si-a inceput conferinta cu o scurtã biografie : nãscut în 1948 la Sasa, în sud-vestul Romaniei. Dupã bacalaureat a început studiul la Academia de Arte din Bucuresti obtinând diplomã la sectia picturã. A activat ca profesor de desen la un liceu, a obtinut o bursã de studii importantã, însã în ciuda acestor succese, din lipsa lui de initiativã si entuziasm pentru ideologia comunistã, devine un suspect al autoritãtilor, iar pentru a-si pastra libertatea de exprimare artisticã, se hotãrãste sa plece din tarã. A emigrat si astfel a ajuns cu mica familie la Aachen, din fericire. A deschis un atelier, sotia a devenit membrã a orchestrei sinfonice din Aachen. Au reusit I

     Tablourile « Bunã dimineata Aachen » (tabloul se aflã de asemenea expus aici în foyer) si « Carolus Magnus », expus în primãria din Aachen, sânt un omagiu adus acestui oras, devenit astfel si orasul sãu.

Emil Ciocoiu revine apoi la sîmburele conferintei sale « Consens». Pace în Europa, pace in lume este posibilã numai prin dialog, consensul se naste între oamenii ce sânt parte a aceluiasi univers. « UNIVERSUM » este si titlul tabloului reprodus pe prima paginã a prospectului, prima imagine ce ne-o propune artistul. El spune : Universul se afla într-o permanentã evolutie si noi oamenii ca parte componentã, evoluãm împreunã cu el. Ca sã putem ajunge cândva sã întelegem intentia si voia Creatorului, trebuie sã ne strãduim sã înlocuim invidia, violenta, disputele religioase si rãzboaiele, cu pacea, armonia si dragostea. Visul lui se naste dintr-o mare dorintã ca omul, natura si universul sa-si regaseascã, prin consens, starea de comuniune cu spiritul Creatorului. Tablourile sale sânt expresia propriilor trãiri emotionale profunde.

     Cazul cãderii zidului Berlinului, sau rugãciunile credinciosilor evrei la un zid - zidul plângerii, precum si rugãciunile musulmanilor de pe partea cealaltã a aceluiasi zid, în dorinta si interpretarea lui, nu au însemnat neapãrat numai despãrtire, dimpotrivã, chiar posibilitatea de unire. Aceste trãiri au devenit cu timpul viziuni exprimate mereu în tablourile sale : O lume fãrã ziduri, fãrã invidie, fãrã urã.

     In continuare artistul ne dezvãluie pe rând semnificatia simbolicã a tablourilor expuse:

>> Iudaism : Religia cuvântulul scris, fiecare personaj înfãtisat citind dintr-o carte, împreunã insã în ansamblu constituind forma unei Menora.

>> Crestinism : Masa de oameni formeazã o Cruce, simbol al credintei, al dragostei, si sperantei

>> Islam : Un sirag de oameni se desfãsoarã prin desert cãlãtorind spre Mecca, locul de închinare al musulmanilor.

>> Budism : Oamenii prefigureazã o Clepsidrã, simbol al scurgerii timpului si al vietii, obiect al invãtãturii despre reîncarnare

.

     Tabloul de mari dimensiuni “CONSENS”, contine toate aceste 4 simboluri ale diverselor credinte : MENORA, CRUCEA, DRUMUL SPRE MECCA si CLEPSIDRA. Fiecare om este o parte dintr-un mare întreg. Pentru a întelege acest lucru, avem nevoie de a-l privi ca om între oameni, indiferent de religie sau culoarea pielii, în asa fel încât sa fie exclusã orice pretentie de superioritate a unuia asupra celorlati. Emil Ciocoiu stie cã tablourile sale au un caracter utopic, el stãruie însã sã pledeze în viziunile lui pentru o lume a pãcii si întelegerii, pentru valori etice, piatra de temelie pentru un viitor mai bun.

     Urmeazã aplauze îndelungi, entuziasm, multumiri pentru conferintã, pentru permisiunea de a fi dezvãluit si pãtruns gândurile, pentru incursiunea în continutul luminos si optimist al tablourilor. Artistul ne-a captat în sistemul lui de gândire si simtire si prin subtile sugestii ne-a dãruit multe motive de reflectie profundã. La sfârsit s-au derulat o serie de întrebãri si observatii, iar ca încheiere s-a spus: este un caz fericit unde se întâlnesc emotia cu inspiratia si amândouã se împerecheazã cu intentia si viziunea.

     A fost o searã cu un artist de exceptie, o searã plinã de trãiri minunate ! Multumim!

 

Multumim de asemenea domnului Olaf Neuwirth pentru strãduinta sa de a ne asigura o searã de exceptie.

Beate Rottmann-Ruland

»

Extract from " Erholungs-Nachrichten, p. 5, Beate Rottmann-Ruland"

Urcă sus

bottom of page